Tinerii români-americani

Către bisericile române.

Stimați frați și surori, dorim prin aceste rînduri, la cererea unor tineri și a unor părinți, să punem în fața dumneavoastră și în fața bisericilor române, cea mai mare problemă a tinerilor români din Statele Unite și Canada. Vă rugăm să ne sprijiniți atît în rugăciune cît și cu suportul dumneavoastră moral în această lucrare.

Așa cum poate știți, anii `80 au fost anii în care Dumnezeu a deschis o ușă românilor de a emigra în Statele Unite, iar după căderea comunismului, acestă ușă s-a închis. Ani `90 au fost mai mult doar întregiri de familii, iar în anii 2000 emigrările s-au redus la un număr foarte mic. Foarte mulți care am emigrat în ani `80 avem copii mari, copii care s-au născut aici, s-au au venit la o virstă foarte fragedă din România. Ei sunt copii buni și ascultatori, majoritatea merg la licee și facultăți în Statele Unite, vorbesc perfect engleză, dar mai puțin românește. Un număr foarte mic aproximativ 5% pot să scrie și să citească în limba română. Marea problema este, că bisericile române din America se ocupă foarte puțin s-au aproape de loc de generația tînără. Aceasta se datorează faptului, căci păstori români, au un vocabular de cuvinte în limba engleză foarte limitat și vorbesc cu accent, exprimîndu-se destul de greu, ca și noi toți. Nu se simt confortabili să predice în engleză, datorită acestui fapt în bisericile române se predică doar românește și foarte rar în engleză. La ora actuală, este foarte necesar să se predice în limba engleză copiilor noștrii, cel puțin 30 de minute la fiecare serviciu divin. Numărul copiilor din majoritatea bisericile române în Statele Unite, sub vîrsta de 25 de ani depășesc procentul de 70%, aproximativ 25% suntem părinții lor, iar 5% sunt frații bătrîni care credem că nu înțeleg engleză. Aproximativ 95% înțelegem engleză.

Avem nevoie ca Dumnezeu să scoată lucrători la lucru în limba engleză, pentru copii noștrii. Sunt tineri între noi care ar putea să preea această lucrare și unii chiar au terminat o școală teologică în Statele Unite, dar majoritatea sunt ținuți de o parte, s-au chiar descurajați. Alți tineri care ar dori să facă o școală teologică, nu sunt trimeși, ca nu cumva să ne aducă obiceiurile americanilor, în bisericile române. În decursl anilor, am ajutat tineri din România, să facă școli teologice în Statele Unite, după care la terminarea lor, ei s-au întors în țară și azi sunt păstori de onoare în bisericile române. Ei au luat doar ce este bun din școlile americane și credem căci și copii noștrii ar face la fel.

Pastorii noștrii români, devin o problemă pentru generația următoare, ei nu pot să ajute tinerii noștrii la nivelul la care ar trebui, dar nici nu vor să lase pe alții să-i ajute, cu riscul de a-și pierde chiar propii lor copii. ªi unii i-au și pierdut!
Este o frică mare, care a intrat între pastorii noștrii români, de a nu-și perde funcția s-au salariul de păstor și asta datorită sistemului de vot și a numărului mare de tineri. Deși noi nu credem câ s-ar întîmpla așa ceva, pastori noștri întodeauna vor avea cîmp de lucru în bisericile române, ei cunosc suficientă engleză și au o experiență destul de mare, de-a îndruma tînăra generație și pe noii pastori pe calea cea bună. Iar dacă uni pastori, își vor pierde postul de păstor întru fel s-au altul, ne pare rău, dar credem că e un preț prea mic de plătit, pentru a salva o generație de la pierzare. Noi credem căci sufletele copiilor noștrii, au o valoare mult mai mare în fața lui Dumnezeu, decît un post s-au un salar de păstor. Frații americani de religie penticostală, nu sunt invitați să predice în bisericile române, pe motivul să nu ne aducă religia lor spus liberistă între noi, (noi romăni am rămas blocați la capitolul batic). Pastorii noștrii, fac evanghelizări în România și în alte țări și este bine, ne aduc vești și casete cu trezirile spirituale de acolo, de care ne bucurăm, ce ne doare mai mult, este că nu vedem aceste treziri spirituale, în bisericile noastre și cu copii noștri. Nu cumva nu se simpt capabili să o facă?….

Din mai multe discuții cu mai mulți frați, am realizat că pastori noștri consideră, că noi vom pierde tinerii oricum. Explicația este; tineri după căsătorie în familiile lor, vor vobi doar engleză, iar copii lor nu vor înțelege de loc românește, realizînd acest lucru, ei vor părăsi bisericile române. Noi ca părinți, nu vom accepta niciodată ideia căci ne vom pierde copii oricum, avem obligația în fața lui Dumnezeu să-i ducem în cer și ne vom lupta pentru aceasta. Acum din respect față de noi ca părinți, copii noștrii vin cursiv la biserică, cînta în cor și fanfare și majoritate se boteză în apă, forte puțini și aproape de loc, sunt botezați cu duhul sfint în ultimi ani. Credem dar, căci datorită faptului căci copiilor noștri nu li se predică în limba lor, ei nu își înțeleg chemarea. Ceia ce deja se și vede este căci după ce ei devin maturi, înainte și chiar după căsătorie, un număr foarte mic dintre ei se duc în bisericile americane, dar cu durere vă spunem, că majoritatea nu mai frecventeză nici o biserică. În următori zece ani, bisericile române din America, vor pierde cei 70% din membri, ceia ce reprezintă tinerii frumusețea bisericilor. Fapt concret este căci în America la ora actuală, sunt biserici de ordinul miilor, construite de emigranți de toate religiile, veniți din Europa și Asia încă de prin ani `60, care datorită faptului, căci nu s-au străduit să le predice în engleză copiilor religia lor, acești copii s-au pierdut și astăzi aceste biserici, funcționează majoritatea cu mai puțin de 10 membri, în niște săli de peste o mie de locuri. Toți acești membri sunt trecuți de vîrsta de 60 de ani. Aceasta ne face să credem, căci așa se va întîmpla și cu noi, dacă nu ne vom strădui astăzi să schimbăm acest sistem.

Vă rugăm să nu ne-o luați în nume de rău, această scrisoare nu este o bîrfă, noi ne iubim păstorii și credem că sunt aleși de Dumnezeu, și îi înțelegem că nu pot să facă această lucrare la nivelul la care ar trebui, dar am vrea cel puțin să nu blocheze lucrarea lui Dumezeu. Vrem ca împreună cu ei și sub supravegherea lor, să se facă introducerea limbi engleze în bisericile române, să se înceapă trimiterea tinerilor la școli teologice, iar la întoarcerea lor, ei să fie unși ca păstori și să li se ofere cîmp de lucru în bisericile române. Dar pînă atunci; pastori noștri români să se străduiască să predice în engleză, chiar dacă nu vor vorbi perfect, copii noștrii sunt obișnuiți cu eii și nu îi vor înjosi, nici noi ca părinți nu vorbim mai bine. Ne cerem scuze fraților bătrîni, noi vă iubim și știm că existența bisericilor de azi, se datoreză rugăciunilor dumeavoastră și vă rugăm să nu vă opriți și chiar în cele 30 de minute în care nu veți înțelege predica în engleză, să continuați să vă rugați pentru generația nouă. În secolul de azi, este mai necesar decît oricînd, să ne ocupăm mai mult de generația tînără decît de orice. Datorită technologiei avansate, ispitirile lor din partea diavolului, sunt incomparabile cu secolile trecute, acești tineri, va trebui să ințeleagă Biblia ca să supravețuiască, nu 20 s-au 30 la sută ci peste sută la sută. Ar fi bine ca pastori noștrii să contacteze pe frați americani în direcția aceasta, ei au tineri și chiar frații maturi cu pregătire și suntem covinși că ne vor ajuta cu toată dragostea. Nu uitați, coborîrea duhului sfînt în urma cu o sută de ani, s-a făcut în Statele Unite și prin frații americani, foarte mulți dintre ei chiar acum, își sacrifică timpul și bani lor, făcînd donații și construind biserici și chiar orfelinate în România.

În momentul de față, nu vedem nici o schimbare în bisericile noastre cu privire la tineri. Suntem părinți, ne iubim copii și îi vrem pentru cer. De multe ori ne întrebăm și nu înțelegem, de ce Dumnezeu zăbovește și nu intervine. Cu durere vă spunem, pentru multe familii acestă schimbare e deja prea tîrziu.
Oricum noi nu vom dispera și nu ne vom opri aici, această problemă este la nivel de țară și nu numai în bisericile penticostale, ci și în celălalte biserici române, știm căci Dumnezeu iubește tineri și nu va sta pasiv la cererea lor. Cele mai mari treziri spirituale în lume s-au făcut prin ei și cu ei. Fraților cu rușine vă spunem, așa cum bine știți, in decursul anilor, au fost multe lupte între noi românii creștini și majoritatea problemelor dintre noi, au fost rezolvate prin ruperi de biserici. Am dori ca la acestă lucrare, să fim uniți și să procedăm cu mare gingășie și înțelepciune, căci dacă vom pierde această luptă, o altă șansa nu vom avea, cu acești tineri e posibil să nu ne mai intîlnim niciodată.
Vă rugăm frații pastori și frați bătrîni, nu vă împotriviți, ci dimpotrivă încurajați acestă lucrare, e un sacrificiu prea mic, pentru o generație atit de mare, nu cumva într-o zi Dumnezeu să ceară sufletele acestor tineri, din mîinile dumeavoastră.
Nu din lipsă de respect, s-au duh de răzbunare vă scriem aceste rînduri, ci cu frică de Dumnezeu și cu durere în suflet. Scopul nostru nu este de a înjosi pe nimeni, ținta și lupta noastră este ca această generație tînără s-o creștem pentru Cristos.

Singurul frate care a ridicat problema tinerilor, la converinția penticostală din anul 2006 în Arizona, a fost fratele Leonard Semenea, din Seatle Washington, dînsul a ințeles necesitatea limbi engleze in bisericile romăne. Dar, el este poate singurul pastor român, care poate predica tinerilor noștri fără reținere, el a venit la vîrsta de doi ani în Statele Unite, a făcut teologia în școlile americane și vorbește perfect engleză.

Vă mulțumim anticipat, în numele Domnului Isus, pentru suportul dumneavoastră, sperăm să ne înțelegeți și vă rugăm puneți în fața bisericilor române, această cerință a tinerilor, într-un mod foarte înțelept și plin de dragoste și cerem bisericilor române să ne ajute în rugăciune. Credem că împreună aducînd această problemă în fața Domnului el o va rezolva. Iar dacă cineva are vreo descoperire, din partea lui Dumnezeu cu privire la acești tineri, vă rugăm să ne lasați să știm. Dacă doriți puteți să vă dați chiar și părerea dumeavostră personală, la adresa pe internet: [email protected]

Va mulțumim pentru timpul și atenția dumneavoastră și dorim ca Dumnezeu să vă bine cuvinteze.

DORIM MULT HAR ªI PACE TUTUROR BISERICILOR ROMÂNE.