Dragostea

“Dragostea… nu cauta folosul sau, nu se gandeste la rau.” 1 Corinteni 13.4-5

Dragostea nu se gandeste la sine, ci la ceilalti. Noi punem de multe ori propriul “eu” pe primul, al doilea sau al treilea loc. Abia apoi vine la rand altcineva.

Cu totul altceva vedem la cruce. Domnul Isus a vandut tot ce a avut, asemenea negustorului din pilda din Matei 13.46. Da, El S-a dat pe Sine pentru noi, pentru a ne putea salva din pierzarea vesnica. El este “Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit si S-a dat pe Sine Insusi pentru mine.” Putem gasi o imagine mai desavarsita pentru dragostea care nu cauta folosul ei, decat El, care a atarnat pe cruce? Domnul Isus a murit pentru noi, pentru ca noi sa nu fim atinsi de sentinta unui Dumnezeu sfant si drept.

Nu avea Domnul motiv sa fie amarat, cand a trebuit sa spuna: “Ei imi intorc rau pentru bine, si ura pentru dragostea mea“? Cum ne-am comporta noi, daca unul dintre prietenii nostri, pe care l-am ingrijit trei ani de zile si caruia ne-am destainuit, declara printr-un juramant ca nu ne cunoaste? Pe langa aceasta, ucenicii L-au parasit. Sa nu uitam ce i-a facut Iuda Iscarioteanul.

Ce mult bine le-a facut oamenilor Mantuitorul, si totusi ei au strigat la urma: “Rastigneste-L!” El insa S-a rugat: “Tata, iarta-i ca nu stiu ce fac.“

“Sămânța bună” GBV-DILLENBURG, Eschenburg, Germany