Scriere pentru parinti care au copii adolescenti sau care vor avea “…sa nu fie ca parintii lor…” – Psalmul 78:8a
De cand cu psihologia virstelor am aflat ca exista o perioada in dezvoltarea umana care se cheama adolescenta. Poate ca pina atunci multi parinti au vazut ca ceva se schimba in comportarea copiilor lor pe la varsta de 13-14 ani si continua aceasta pana pe la 17-18 ani. Au realizat ca dintr-o data se trezesc tiriti intr-un razboi inexplicabil, o atitudine de revolta a copiilor lor, ca simt isi pierd controlul pe care il detineau pina atunci destul de usor. Incepe o perioada grea si pentru parinti si pentru adolescent.
Intr-o zi am fost socat si eu cand fetita noastra a mai crescut (13-14 ani). S-a stabilit sa merg cu ea sa-i cumpar blugi. Pana atunci mergeam la cumparaturi si spuneam: “Uite ce rochita frumoasa ti-a cumparat mama” si era intr-adevar frumoasa si pentru ea. De data ma izbeste replica “Tata o sa-mi aleg eu pantalonii care imi plac tu numai sa-mi dai banii” si asta exact in momentul in care eram gata sa sugerez ce fel de pantaloni sa cumparam. Daca este sa ne gandim numai la pantaloni acestia au istorie veche la credinciosii din Romania. Pe vremea mea lupta era cati centimetrii sa aiba pantalonii la partea de jos. Ca tanar era o mare victorie daca castigai aprobarea macar pentru 1 cm latime. Acum lupta s-a mutat in alta parte a pantalonilor: cat de jos poate fii talia pantalonilor? Si probabil vor fi si alte variante cu care vor avea de luptat parintii cu adolescentii.
Sa vorbim acum despre responsabilitatea noastra de a fi singura autoritate, ordonata de Dumnezeu, pentru copiii nostri. Spre exemplu Psalmul 78 versetul 5 “EL (Dumnezeu) a pus o marturie in Iacov, a dat o lege in Israel si a poruncit parintilor nostri sa-si invete in ea copiii.” Dumnezeu s-a descoperit pe sine comunitatii (Israel) dar face responsabil a pe fiecare parinte sa propage in cercul restrans al familiei aceasta revelatie. Dumnezeu a incredintat aceasta responsabilitate parintilor “..a poruncit parintilor..” si autoritate “Copii ascultati in Domnul de parintii vostri…” Efeseni 6:1
Acum cind copilul nostru este la adolescenta misiunea noastra devine dintr-o data mai dificila. De ce? Nu este numai pentru ca psihologic vazind lucrurile adolescenta ca perioada de tranzitie de la copilerie la stadiu de adult aduce multe dificultati. Psihologia nu face decat sa teoretizeze lucrurile, sa vada efectele si nu cauza. Nu este numai asa zisul conflict intre generatii care se rezuma in final de cele mai multe ori la chestiuni de gusturi si preferinte aflate in conflict. Dificultatea este in continuare aceeasi si ramane aceeasi .Este o alta autoritate care vrea sa ne faca sa renuntam in favoarea ei pentru a prelua controlul in viata adolescentului. In spatele tuturor agentiilor care incearca sa ne intimideze ca parinti, care se lupta sa preia controlul si mai mult acum, care vor sa ne faca sa renuntam facindu-ne sa ne simtim incapabili, care ne privesc de sus, care par sa ne spuna “Acum e momentul sa preluam noi controlul“, in spatele acestora este imparatia intunericului Diavolul. Numai el se opune randuieli lui Dumnezeu.
Privind schita de mai jos putem sa vizualizam care sunt unii agenti care ar putea sa incecre sa ne intimideze sau sa ne preia locul, sau sa-i cedam noi locul de buna voie in disperare poate.
Sa nu uitam ca sarcina de a creste copii este o lucrare supranaturala din punct de vedere a lui Dumnezeu, nu este una psihologica, nici pentru unii parinti mai educati, sau cu abilitati speciale. Toti parintii au aceleasi avantaje. Dumnezeu de partea lor, cu mijloacele lui puse la dispozitie, o legatura naturala puternica intre parinti si copii care tine toata viata, dependenta materiala si emotionala a copilului de parinte, dragostea parinteasca care ar trebuii s-o aiba la dispozitie copilul in orice situatie etc.
Daca unii dintre acesti agenti se vor ocupa de anumite domenii specifice din viata copilului, sau sunt chemate sa ne ajute in misiunea noatra de parinti, responabilitatea ultima in implinirea planului lui Dumnezeu este a noastra a parintilor.
Noi suntem chemati sa crestem nu numai copii buni (bine crescuti), bine educati, realizati profesional, material. Nu putem sa fim multumiti cu atat. Poate unii parinti vor avea copii ratati din punct de vedere al lumii, dar din punct de vedere a lui Dumnezeu sa fie implinit telul supranatural COPII MANTUITI.
Rugaciune: Sa vorbim cu Dumnezeu despre ceea ce ne cere El noua. Citim Biblia si ne analizam ce se intampla cu noi in ocupatia data noua de El. Apelam la El ca Autoritate mai mare ca noi, care ne poate descurca in treaba asta care pare uneori ca ne depaseste pe noi ca oameni.
Actiune: Este nevoie sa ne facem o analiza a situatiei noastre. Am obosit, am cedat locul altuia sa se ocupe de asta, cum putem sa preluam controlul, am gresit in exercitarea rolului nostru, folosind metode, atitudini gresite sau chiar pacatoase. Ne-am bazat pe fapte si nu pe harul lui Dumnezeu.
Oricum aceste doua rugaciunea si actiunea trebuie sea fie prezente in aceasta ocupatie a nostra de parinti. “Cresteti-i (copiii) in mustrarea si invatatura Domnului…” (Efeseni 6:4)
Phoenix, AZ, Martie 2005
Daniel Lucescu
